ACATAMATEZÍE s. f. incapacitate a unui afazic de a înțelege ceea ce aude. (< engl. acatamathesia) Vezi definitia »

INTROIÉCȚIE s.f. Mecanism psihologic prin care individul imită conștient unele comportamente ale altcuiva, integrându-le propriei sale personalități. [Pron. -tro-iec-, gen. -iei, var. introiecțiune s.f. / cf. it. introiezione, fr. introjection]. Vezi definitia »

ANGIOTRIPSÍE s. f. efectuare a unei hemostaze prin compresiune cu ajutorul angiotribului; vasotripsie. (< fr. angiotripsie) Vezi definitia »

ÓSTIE s. f. pâine folosită (azimă) pentru cuminecătură în cultul catolic și luteran. (< germ. Hostie, lat. hostia) Vezi definitia »

DIFRÁCȚIE s. f. 1. deviere de la propagarea rectilinie a undelor luminoase, sonore, radio etc. la întâlnirea unor obstacole, la trecerea printr-o fantă sau în imediata vecinătate a marginii unui ecran, propagându-se și în spatele acestora. 2. modificare a direcției unui val la izbirea cu un obstacol. (< fr. diffraction) Vezi definitia »