Definita cuvantului abătut
ABĂTUT adj. (Mold.) Înclinat. Tu știi firea noastră și neputința cea slabă a noastră că iaste abătută spre păcat. BUCOAVNĂ 1775, 62v. Etimologie: abate. Vezi și abatere.

Sursa: DLRLV
Cuvinte ce rimeaza cu abătut
DEȚINÚT, -Ă, deținuți, -te, s. m. și f. Persoană ținută sub stare de arest (după ce a fost condamnată sau pentru cercetări); arestat. – V. deține. Vezi definitia »
ASTRONAÚT, -Ă s. m. f. membru al echipajului unei nave cosmice; cosmonaut. (< fr. astronaute) Vezi definitia »
but (búturi), s. n. – Coapsă. – Var. butur. Mr. bute, megl. buti. Tc. but (Șeineanu, II, 64; Ronzevalle 51), cf. ngr. μπούτ(ι), alb., bg. but (Meyer 55). DAR admite acest etimon; totuși Pușcariu, Lr., 105, se gîndește la mag. bu, acuzativ bút; această ultimă ipoteză nu este posibilă, datorită prezenței cuvîntului în dialecte. Vezi definitia »
GRÉPFRUT I. s. m. pom fructifer din regiunile calde, cultivat pentru fructele sale galbene și cu gust acru-amărui, mai mari decât portocala; pamplenus. II. s. n. fructul acestui pom. – var. grep s. n. (< engl. grape-fruit) Vezi definitia »
DISOLÚT, -Ă adj. Decăzut, dezmățat, corupt. [< fr. dissolu]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z