HIPURÍE s.f. (Med.) Prezența anormală a acidului hipuric în urină. [Gen. -iei. / < fr. hippurie]. Vezi definitia »

VITEJÍE, vitejii, s. f. 1. (La sg.) Însușirea de a fi viteaz, calitatea celui viteaz; voinicie. ◊ Loc. adv. Cu vitejie = vitejește. 2. Faptă vitejească. 3. (Pop.) Haiducie. – Viteaz + suf. -ie. Vezi definitia »

DIFRÁCȚIE s. f. 1. deviere de la propagarea rectilinie a undelor luminoase, sonore, radio etc. la întâlnirea unor obstacole, la trecerea printr-o fantă sau în imediata vecinătate a marginii unui ecran, propagându-se și în spatele acestora. 2. modificare a direcției unui val la izbirea cu un obstacol. (< fr. diffraction) Vezi definitia »

EXTERMINÁȚIE s.f. Exterminare. [Gen. -iei, var. exterminațiune s.f. / cf. fr. extermination, lat. exterminatio]. Vezi definitia »

hie, hii, s.f. (reg.) 1. Lipsă, nevoie, trebuință. 2. Treabă, folos, seamă. Vezi definitia »