afáră de loc. prep. Vezi definitia »

JÚDE, juzi, s. m. 1. (În vechea organizare a țărilor românești) Demnitar cu atribuții judecătorești și administrative; stăpân de rumâni. ♦ Principe, cneaz. 2. (În vechea organizare a Țării Românești) Țăran devenit liber după răscumpararea din rumânie. 3. Cârmuitor și judecător al mai multor sălașe de țigani. 4. (Înv.) Judecător (1). 5. (Reg.; ieșit din uz) Primar. [Var.: (2) júdec, pl. judeci, s. m.] – Lat. judex, -icis. Vezi definitia »

ÎNTREPRÍNDE vb. III. tr. A lua hotărârea de a face ceva, a se apuca de ceva, a pune ceva în lucru. [P.i. întreprínd și întreprínz, perf. s. -prinsei, part. -prins. / cf. fr. entreprendre]. Vezi definitia »

CHILOPÓDE s.n.pl. (Zool.) Ordin de artropode cu multe picioare; (la sg.) animal din acest ordin. [Sg. chilopod. / < engl. chilopodes]. Vezi definitia »

MEROPÍDE s. f. pl. familie de păsări migratoare, viu colorate, cu cioc lung și curbat și cu coadă lungă și ascuțită: prigoriile. (< fr. méropidés) Vezi definitia »