TONISI, tonisesc, vb. IV (înv.) A pune pe note, a compune. Vezi definitia »

nostimivisí, nostimivisésc, vb. IV (înv.) a prefera; a-i plăcea. Vezi definitia »

pomisí, pomisésc, vb. IV refl. (reg.) 1. a se zgârci. 2. a se pomăi. Vezi definitia »

PONOSÍ, ponosesc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop.) A face ca un obiect (de îmbrăcăminte) să-și piardă aspectul și coloritul inițial; a murdări, a uza, a degrada, a strica (prin întrebuințare îndelungată). ◊ Refl. Haina s-a ponosit. 2. (Înv. și reg.) A bârfi, a ponegri, a defăima; a calomnia, a discredita. – Din sl. ponositi. Cf. ponos. Vezi definitia »

acolisí, (-sésc, -ít), vb. – A prinde, a apuca. < Ngr. ἀϰολλῶ „a se lipi”, aorist ἀϰόλλησα. Sec. XVII, azi puțin folosit. – Der. acolisitor, adj. (tenace, încăpățînat); acolisitură, s. f. (încăpățînare, stăruință). Vezi definitia »