Definita cuvantului beucă
beúcă (béuci), s. f. – Rîpă, prăpastie. – Var. băucă. Origine necunoscută. Nu este deloc probabilă der. propusă de Diculescu 182, din v. germ. biugo. Este cuvînt de circulație restrînsă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu beucă
cotiúgă s.f. (reg.) câine, cotarlă, cotei. Vezi definitia »
BOLBOROSEÁLĂ, bolboroseli, s. f. Bolborosire. – Bolborosi + suf. -eală. Vezi definitia »
PASTÍCĂ, pastici, s. f. (Tehn.) Muflă (2). – Din it. pastecca. Vezi definitia »
BATISFÉRĂ s.f. Nacelă sferică care permite omului să coboare la câteva sute de metri adâncime pentru cercetări submarine. [< fr. bathysphère, cf. gr. bathys – adânc, sphaira – sferă]. Vezi definitia »
norioáră, norioáre, s.f. (pop.) noră. Vezi definitia »