Definita cuvantului pârpălatic
pârpălátic, pârpălátică, adj. (reg.) 1. care vorbește repede, pripit și în vârful limbii. 2. peltic. 3. care este foarte activ, care se agită mult și fără rost; pripit, zorit, iute.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pârpălatic
RINOLÓGIC, -Ă, rinologici, -ce, adj. (Med.) Referitor la rinologie, de rinologie. – Din fr. rhinologique. Vezi definitia »
ANTIVENÉRIC, -Ă adj. care combate bolile venerice. (după fr. antivénerien) Vezi definitia »
PIC1, (I) interj., (II) picuri, s. n. I. Interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită sunetul produs de căderea în picături a unui lichid pe un obiect tare. 2. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocul păsărilor când ciugulesc. II. S. n. 1. Picătură (1), strop. 2. Cantitate, măsură, durată etc. (foarte) mică din ceva; strop, fir, fărâmă. ◊ Loc. adv. (Câte) un pic = a) puțin; b) (în construcții negative) deloc. Nici pic = deloc, câtuși de puțin. Pic cu pic = puțin câte puțin, încetul cu încetul. ◊ Loc. adv. și adj. Fără (un sau nici un) pic de... = (care e) lipsit (cu totul) de... [Var.: (reg.) pícur s. m.] – Onomatopee. Vezi definitia »
ELÁGIC adj. m. (Despre acizi) Obținut prin oxidarea acidului galic. [< fr. ellagique]. Vezi definitia »
pasníc, -ă, adj., s.m. sau n. (reg.) 1. (adj.) cu pasul mare, care merge repede. 2. (s.m.) nume de vierme. 3. (s.m.) persoană care măsoară cu pașii un teritoriu. 4. (s.n., înv.) unealtă de lemn ca un compas folosită în dulgherie, rotărie, dogărie; pas. Vezi definitia »