DIATOMÍT s. n. rocă organogenă silicioasă prin sedimentarea cochiliilor de diatomee; tripoli, kiselgur. (< fr. diatomite) Vezi definitia »

ADEVĂSIT adj. (Mold.) Extenuat, prăpădit. I-au venitu-i muște mari... de-l potricăliia și-i răniia piialea, care era adevăsîtă și sfîrșită de post. DOSOFTEI, VS. Etimologie: adevăsi. Vezi și adevăsi, neadevăsit. Vezi definitia »

NESTĂPÂNÍT, -Ă, nestăpâniți, -te, adj. Care nu poate fi oprit; care nu se poate stăpâni; nestăvilit, nedomolit, năvalnic. – Ne- + stăpânit. Vezi definitia »

CRIOLÍT s. n. Fluorură naturală de sodiu și aluminiu, incoloră, albă sau ușor colorată, sticloasă, folosită în metalurgie și în industria sticlei. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryolithe. Vezi definitia »

ANHIDRÍT s.m. Sulfat anhidru natural de calciu. [< fr. anhydrite]. Vezi definitia »