INSURÉCȚIE, insurecții, s. f. Formă de luptă deschisă, organizată și armată dusă împotriva unui regim, a unei autorități sau pentru îndepărtarea unor armate ocupante. – Din fr. insurrection, lat. insurrectio. Vezi definitia »

VOCÁȚIE s. f. 1. aptitudine, înclinare specială pentru o anumită artă, știință sau profesiune; predispoziție, chemare. 2. (jur.) ~ succesorală = drept al cuiva de a veni la o succesiune ca rudă sau ca soț supraviețuitor. (< fr. vocation, lat. vocatio) Vezi definitia »

EMANCIPÁȚIE, emancipații, s. f. (Înv.) Emancipare. – Din fr. émancipation, lat. emancipatio. Vezi definitia »

TANATOFOBÍE, tanatofobii, s. f. Teamă morbidă de moarte. – Din fr. thanatophobie. Vezi definitia »

ZOOGENÍE s.f. Studiul dezvoltării animalelor. [Pron. zo-o-, gen. -iei. / < fr. zoogénie]. Vezi definitia »