CHÍBLĂ s. f. 1. vas de oțel cu care se ridică la suprafață materialul excavat dintr-un puț de mină. 2. cutia de fontă cu care se transportă zgura în siderurgie. (< engl. Kibble) Vezi definitia »

PENTADRÁHMĂ s. f. monedă greacă de argint, de cinci drahme. (< fr. pentadrachme) Vezi definitia »

EREPSÍNĂ s. f. diastază a intestinului subțire, care transformă peptonele în aminoacizi. (< fr. érepsine) Vezi definitia »

SEÍGĂ, seige, s. f. Aparat de recoltare a stufului, care se atașează unui tractor. – Et. nec. Vezi definitia »

COBEÁLĂ, cobeli, s. f. Faptul de a cobi. – Cobi + suf. -eală. Vezi definitia »