-EMÉZĂ elem. „vărsătură, vomă”. (< fr. -emèse, cf. gr. emesis) Vezi definitia »

TRANSCONDUCTÁNȚĂ s. f. conductanță de transfer a energiei de la un generator la un receptor. (< fr. transconductance) Vezi definitia »

LIMITÁNTĂ s.f. (Anat.) Formație fină, lamelară care separă două categorii de țesuturi din constituția aceluiași organ. [Cf. fr. limitante]. Vezi definitia »

PRĂȘÍLĂ s. f. v. prașilă. Vezi definitia »

hápchină, hápchini, s.f. (reg.) bucată. Vezi definitia »