TERMINATÓR, terminatoáre, s.n. Linie marginală, opusă limbului, care desparte partea luminată de soare de cea obscură de pe discul lunii și al planetelor. (cf. fr. terminateur) Vezi definitia »

MICROPÓR s. m. por care nu poate fi văzut cu ochiul liber. (< fr. micropore) Vezi definitia »

DELĂSĂTOR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care se delasă; neglijent, indolent. (< delăsa + -tor) Vezi definitia »

PICADÓR s. m. luptător călare care, într-o coridă, atacă taurul cu o lance. (< fr. picador) Vezi definitia »

COINSTIGATÓR, -OÁRE, coinstigatori, -oare, s. m. și f. Instigator împreună cu alții la săvârșirea unei infracțiuni. [Pr.: co-in-] – Co + instigator. Vezi definitia »