AMITÓZĂ s.f. Diviziune directă a celulelor animale și vegetale, la care nu apar cromozomi. [< fr. amitose, cf. gr. a – fără, mitos – filament]. Vezi definitia »

CADAVERÍNĂ s. f. amină care rezultă din descompunerea lizinei, în procesul de putrefacție cadaverică. (< fr. cadavérine) Vezi definitia »

PREGNÁNȚĂ s. f. Însușirea de a fi pregnant. – Din germ. Prägnanz, fr. prégnance. Cf. it. pregnanza. Vezi definitia »

ȘÓGORIȚĂ, șogorițe, s. f. (Reg.) Cumnată. – Din șogor + suf. -iță. Vezi definitia »

CONTEXTÚRĂ s. f. 1. mod de împletire a firelor unei țesături, care definesc structura ei. 2. mod în care sunt legate între ele diversele elemente ale unui tot; înlănțuire; legătură. ◊ (fig.) structură, schelet. (< fr. contexture) Vezi definitia »