AUTOCÓRĂ, autocore, s. f., adj. (Plantă) care își împrăștie semințele prin deschiderea bruscă a fructelor. [Pr.: a-u-] – Din germ. Autochore. Vezi definitia »

VOCALÍZĂ s.f. Exercițiu de canto constând în executarea unei serii de note pe anumite vocale fără articularea cuvintelor. ♦ Piesă vocală cântată fără cuvinte, de obicei pe vocala a. [Cf. fr. vocalise, it. vocalizzo]. Vezi definitia »

núnă (nunélă), nunéle, s.f. (reg.) pistrui pe față; aluniță sau alt semn mic pe corp. Vezi definitia »

SPERMOGRÁMĂ s. f. examen de laborator al spermei. (< fr. spermogramme) Vezi definitia »

fasólă (= fasole) s. f. (pl. fasole) Vezi definitia »