GERÚNZIU s.n. (Gram.) Formă verbală care exprimă o acțiune fără referire la o persoană sau la un moment; participiu prezent. [Pron. -ziu. / < lat. gerundium, cf. it. gerundio]. Vezi definitia »

calíciu (calícii), s. n. – 1. Învelișul extern al florii. – 2. Vas liturgic, potir. Fr. calice. În terminologia ecleziastică se aude de obicei acel u consonantic, care nu se aude ca termen botanic; în plus, acesta din urmă are pl. caliciuri. Vezi definitia »

CONABÍU, -ÍE, conabii, adj. Roșu-închis, de culoarea vișinei coapte; vișiniu. ♦ (Substantivat, n.) Culoare vișinie. – Din tc. kunebi. Vezi definitia »

DEDICATÓRIU, -IE adj. care conține o dedicație. (< fr. dédicatoire, lat. dedicatorius) Vezi definitia »

MARSÚPIU, marsupii, s. n. Pungă abdominală caracteristică femelelor din ordinul marsupialelor. – Din lat., fr. marsupium. Vezi definitia »