ERMÉTIC, -Ă, ermetici, -ce, adj. (Adesea adverbial) 1. Care închide perfect sau care este perfect închis; care nu lasă să pătrundă sau să iasă nimic. 2. Fig. Greu de înțeles ◊ Poezie ermetică = poezie caracterizată prin ermetism. – Din fr. hermétique. Vezi definitia »

chislíc, chislícuri, s.n. (reg.) strachină ostășească, gamelă. Vezi definitia »

OROGENÉTIC, -Ă adj. referitor la orogeneză; orogenic. (< germ. orogenetisch) Vezi definitia »

ANTIPIRÉTIC, -Ă adj., s. n. (medicament) care provoacă scăderea febrei; antitermic, febrifug. (< fr. antipyrétique) Vezi definitia »

CHINONÍC, chinonice, s. n. Cântare bisericească liturgică executată în timp ce se împărtășește preotul ce oficiază slujba. – Din ngr. kinonikón [troparion] „[cântare] cântată în comun”. Vezi definitia »