Definita cuvantului plebe
PLÉBE s.f. (În Roma antică) Pătură socială lipsită de drepturi sau cu drepturi limitate. ♦ Populație asuprită, exploatată. ♦ (Fig.) Categorie de oameni declasați; drojdia societății. [Gen. -bei. / cf. lat. plebs, fr. plèbe, it. plebe].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu plebe
LÓMBE s.n.pl. (Anat.) Regiunea lombară situată între cea de-a douăsprezecea coastă și osul iliac; șale. [< fr. lombes]. Vezi definitia »
úrbe (-bi), s. f. – Oraș. Lat. urbem (sec. XIX). Înv., are un sens puțin ridicol, datorită folosirii lui de către Caragiale. – Der. urban, adj., din fr. urbain; urbanitate, s. f., din fr. urbanité; urbar(iu), s. n. (cadastru), înv., în Trans. din germ. Urbarium; urbarial, adj. (de cadastru). Vezi definitia »
MACABÉ s. n. Varietate de struguri albi cu bob mare și rotund. ◊ (Adjectival) Struguri macabe. – Din fr. maccabéo. Vezi definitia »
Be, simbol chimic pentru Beriliu. Vezi definitia »
Be, simbol chimic pentru Beriliu. Vezi definitia »