Definita cuvantului ceremonie
ceremoníe (ceremoníi), s. f. – Paradă, fast, etichetă. – Var. ceremónie, țeremonie, țerimonie, toate înv. – Mr. țirimone. Lat. caerimonia, it. cerimonia (sec. XVII), în parte prin intermediul pol. ceremonia, cerymonia (intermediarul rus., propus de Sanzewitsch 211 și DAR, nu este posibil, avînd în vedere data); cf. ngr. τσερεμονία, alb. čeremonie, bg. ceremonija. – Der. ceremonial (var. țeremonial), s. n. (totalitatea regulilor sau formelor de etichetă întrebuințate la o ceremonie); ceremonios, (var. țeremonios), adj. (care se comportă cu politețe, solemn).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ceremonie
TOMOMANÍE s. f. 1. tendință maladivă de a executa intervenții chirurgicale. 2. tendință patologică de a fi supus la intervenții chirurgicale. (< tomo- + -manie2) Vezi definitia »
BIOENERGÍE s. f. Energie de natură organică. [Pr.: bi-o-e-] – Din engl. bioenergy. Vezi definitia »
EBENISTERÍE s. f. arta ebenistului; ebenistică. (< fr. ébénisterie) Vezi definitia »
SPECTROMETRÍE s.f. (Fiz.) Tehnică de măsurare a liniilor spectrelor și a lungimilor lor de undă. ♦ Comparare a intensităților luminoase a două radiații monocromatice. [Gen. -iei. / < fr. spectrométrie]. Vezi definitia »
TRUFĂȘÍE, trufășii, s. f. (Înv.) Mândrie, trufie. – Din trufaș + suf. -ie. Vezi definitia »