HEMOCLAZÍE s. f. alterare în starea fizico-chimică a plasmei sangvine. (< fr. hémoclasie) Vezi definitia »

TĂBĂCĂRÍE, (2) tăbăcării, s. f. 1. Meseria tăbăcarului. 2. Atelierul tăbăcarului sau secție industrială în care se argăsesc pieile. – Tăbăcar + suf. -ie. Vezi definitia »

ANOMÍE¹ s.f. Lipsă a autorității sau a normelor referitoare la valorile morale; dezorganizare, lipsă de legi. [< fr. anomie, cf. gr. a – fără, nomos – lege]. Vezi definitia »

TEMEINICÍE s. f. 1. Însușire a ceea ce este temeinic; soliditate, tărie, trăinicie; statornicie. ◊ Loc. adv. Cu temeinicie = temeinic, serios. 2. Însușire a hotărârii unui organ de jurisdicție de a reflecta realitatea obiectivă a faptelor care concură pentru soluționarea unui litigiu. – Temeinic + suf. -ie. Vezi definitia »

FENESTRÁȚIE s. f. 1. (arhit.) deschidere reală sau simulată într-un perete. 2. (anat.) deschidere într-un perete osos. 3. trepanație în vestibulul urechii interne pentru restabilirea auzului în cas de surditate provocată de leziuni ale urechii medii. (< fr. fenestration) Vezi definitia »