TASÉU, taseuri, s. n. Nicovală mică, folosită de tinichigii pentru a îndrepta tabla. – Cf. fr. tasseau. Vezi definitia »

AULÉU interj. v. aoleu. Vezi definitia »

ELIZÉU, elizee, s. n. Loc unde cei vechi credeau că se duc sufletele oamenilor virtuoși. ◊ (Adjectival) Câmpiile elizee. – Din fr. Élysée, lat. Elysium. Vezi definitia »

EPIGÉU, -ÉE adj. (Despre animale, plante; op. hipogeu) Care trăiește la suprafața pământului. ♦ (Despre un mod de germinație) În care cotiledoanele sunt la suprafața pământului. [< fr. épigé, cf. gr. epi – pe, ge – pământ]. Vezi definitia »

corintéu (corintéi), s. m. – Flăcău care îl însoțește pe mire la nunțile populare. Mag. kurjantó „crainic” (Drăganu, RF, II, 74; Dacor., V, 896). Vezi definitia »