schílav, schílavă, schílavi, schílave, adj. (înv.) 1. (pop.) schilod; ciung, olog. 2. (reg.) sleit de puteri (din cauza bătrâneții). Vezi definitia »

ZUÁV, zuavi, s. m. Soldat francez dintr-un corp special de infanterie (cu uniformă asemănătoare portului arab) care a existat în Algeria. ♦ Soldat algerian dintr-un corp indigen de infanterie ușoară. [Pr.: zu-av] – Din fr. zouave. Vezi definitia »

PÚHAV, -Ă, puhavi, -e, adj. 1. (Despre oameni și despre părți ale corpului lor) Cu carnea moale, flască (și umflată); umflat, buhăit. 2. Afânat, moale; poros, spongios. – Din scr. buhav. Vezi definitia »

HÚLPAV, -Ă, hulpavi, -e, adj. (Reg.; adesea adverbial) Foarte lacom la mâncare; mâncăcios. [Var.: hâlpav, -ă, hâlpov, -ă adj.] – Cf. bg. hlapam, scr. hlapiti. Vezi definitia »

GÂNGAV (GÂNGÁV), -Ă, gângavi, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care vorbește greu, nedeslușit și împiedicat, repetând silabele; gângăvit; bâlbâit. – Din sl. gongnavŭ. Vezi definitia »