ALBÚI, -ÚIE, albui, adj. Albicios. – Alb + suf. -ui. Vezi definitia »

chemuluí (-uésc, -ít), vb. – (Trans.) A reflecta, a calcula. – Var. chimului. Mag. kém(l)elni (Lacea, Dacor., IV, 778). Cuvînt rar. Gáldi, Dict., 114, pornește de la var. și o explică prin mag. kimél. – De aici, în Mold., expresia cu nechimiluita (var. cu chiuita), cu sensul de „fără socoteală, în exces”. Vezi definitia »

CONVIÉȚUI vb. IV intr. A trăi împreună, în același loc cu cineva. [Pron. -vie-. / după lat. convivere, germ. zusammenleben]. Vezi definitia »

plișcuí, pers. 3 sg. pliscuiéște, vb. IV (înv.) 1. (despre păsări) a piui. 2. a bate cu ciocul; a ciuguli. Vezi definitia »

sprehuí¹, sprehuiésc, vb. IV (reg.; despre oameni) 1. a (se) mișca încoace și încolo. 2. (în forma: sprăhui; despre fân) a întoarce. 3. (în formele: sprăhui și șprehui) a (se) prăfui; a (se) murdări. Vezi definitia »