Definita cuvantului rețetar
REȚETÁR s.n. 1. Listă prin care se stabilesc, pe baza unor rețete, componentele unor mâncăruri, dulciuri etc. 2. (Mar.) Normativ conținând un ansamblu de alimente și rațiile alocate echipajului unei nave comerciale. 3. Bloc cu formulare pentru rețete (1). // s.m. Cel care execută rețetele într-o farmacie. [< rețetă + -ar, cf. it. recettario, germ. Receptar].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rețetar
FRAGMENTÁR, -Ă adj. Făcut, format din fragmente; incomplet, fărâmițat. [Cf. fr. fragmentaire]. Vezi definitia »
REFRACTÁR, -Ă, refractari, -e, adj. 1. (Despre materiale) Care rezistă la temperaturi înalte fără a-și schimba structura, compoziția și caracterele. ◊ Cărămidă refractară = cărămidă fabricată dintr-un material special, rezistentă la temperaturi înalte, folosită la căptușirea focarelor de la cuptoarele industriale, de la cazanele de încălzire centrală, de la locomotive etc. 2. Fig. (Despre oameni, caractere etc.) Care se împotrivește la ceva, care opune rezistență față de ceva, care nu este receptiv la ceva. – Din fr. réfractaire, lat. refractarius. Vezi definitia »
TROHLEÁR, -Ă adj. al trohleei. ♦ nervi trohleari = nervi pereche motori, cu originea în pedunculii cerebrali, care acționează asupra mușchilor oblici superiori ai fiecărui ochi. (< fr. trochléaire, lat. trochlearis) Vezi definitia »
spicár s.n. sg. (reg.) partea din vârful stogului alcătuită din rămășițe de spice, adunate cu grebla. Vezi definitia »
CONTESTATÁR, -Ă, contestatari, -e, adj. Care contestă, care face obiecții sau protestează în fața unei situații, față de un sistem social-politic etc. – Din fr. contestataire. Vezi definitia »