ANARHOSINDICALÍSM s. n. Curent din mișcarea sindicală internațională influențat de ideile anarhismului. – Din fr. anarcho-syndicalisme, rus. anarhosindikalizm. Vezi definitia »

MONOTELÍSM s. n. (Rar) Doctrină religioasă care susține că Isus Cristos a întruchipat două naturi, una divină și una umană, dar o singură voință, cea divină. – Din fr. monothélisme. Vezi definitia »

SUBSTANȚIALÍSM s.n. Denumire dată teoriilor care susțin existența substanței (2). [Pron. -ți-a-. / < fr. substantialisme]. Vezi definitia »

CARTEZIANÍSM s. n. Doctrina filozofului francez Descartes și a adepților lui, caracterizată prin metodă, ordine, rigoare. [Pr.: -zi-a-] – Din fr. cartésianisme. Vezi definitia »

UTOPÍSM s. n. Concepție utopică; credință în idealuri utopice. – Utop[ie] + suf. -ism. Vezi definitia »