Definita cuvantului spină
SPÍNĂ s.f. Proeminență ascuțită (a unui os). ♦ Spină bifidă = malformație congenitală a coloanei vertebrale, constând din îndepărtarea a două vertebre între ele, de obicei în regiunea lombară. [< fr., lat. spina-bifida].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu spină
năzdrăvănícă adj. f. (reg.) năzdrăvană. Vezi definitia »
PREEMINÉNȚĂ, preeminențe, s. f. (Livr.) Superioritate a cuiva sau a ceva. [Pr.: pre-e-] – Din fr. prééminence. Vezi definitia »
UNCIÁLĂ s.f. (Poligr.) Literă majusculă întrebuințată în inscripții, la titlurile cărților etc., derivată din literele romane capitale, corespunzătoare literelor capitale moderne, dar cu forme mai rotunjite. [Pron. -ci-a-, pl. -le. / cf. lat. uncialis, fr. oncial, it. unciale]. Vezi definitia »
BÁSCĂ s. f. beretă cu marginile îndoite înăuntru. (< fr. /beret/ basque) Vezi definitia »
HACIÉNDĂ s.f. (Hispanism) Gospodărie înconjurată de o exploatare agricolă, fermă (în America Latină). [Pron. -si-en-. / < sp. hacienda]. Vezi definitia »