Definita cuvantului zur
ZUR interj. ♦ (substantivat, s.n.) Zornăit. Ofițerul se îndreptă spre masa cocoanelor târșâind picioarele ca să-și asculte zurul delicat al pintenilor.

Sursa: DLRLC
Cuvinte ce rimeaza cu zur
BRAHIOZÁUR s. m. dinozaurian fosil cu gâtul foarte lung, capul mic, corpul terminat cu o coadă scurtă și groasă, membrele anterioare fiind mai înalte. (< lat. brachiosaurus) Vezi definitia »
PREMATÚR, -Ă I. adj. care apare înainte de vreme. II. adj., s. m. (copil) născut înainte de termen. (< lat. praematurus, fr. prémature) Vezi definitia »
călăbúr, călăbúri, s.n. (reg.) coș de nuiele pentru fum; budureț. Vezi definitia »
SUR- pref. „superior”, „în exces”, „neașteptat”. (< fr. sur-) Vezi definitia »
LÁUR, lauri, s. m. 1. Dafin. (La pl.) Frunzele dafinului (cu care se încununau odinioară eroii, poeții, oratorii); fig. glorie, victorie. ◊ Expr. A culege lauri = a avea succese, a deveni celebru. A se culca pe lauri = a se mulțumi cu succesele obținute și a nu duce activitatea mai departe. 2. Arbust cu frunze persistente și lucioase, cu flori mici și cu fructe roșii (Ilex aquifolium). 3. Plantă veninoasă cu miros neplăcut, cu flori mari albe și cu fructul o capsulă țepoasă; ciumăfaie (Datura stramonium). ◊ Expr. (Fam. în fraze interogative sau exclamative) Am mâncat laur(i) sau doar n-am mâncat laur(i) = doar nu-s nebun. – Lat. laurus. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z