Definita cuvantului taurin
TAURÍN, -Ă adj. Din familia taurului, care aparține taurinelor. // s.f.pl. Specie de rumegătoare mari din familia bovinelor, având ca tip boul; (la sg.) animal aparținând acestei specii. [Pron. ta-u-. / < lat. taurinus, it. taurino].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu taurin
(in societatea feudala apuseana) nobil, aristocrat; (fig.) om cu comportari alese. Vezi definitia »
MASTÍN s. m. câine ciobănesc de talie mare, cu corpul puternic. (< it. mastino, fr. mastin) Vezi definitia »
marín (marínă), adj. – De mare. Fr. marin. – Der. marină, s. f., din fr. marine; marinar, s. m. (soldat la marină; Arg., avort, făt avortat), din it. marinaro, cf. ngr. μαρινάρης; marinăresc, adj. (de marină, de marinar); marinărește, adv. (ca marinarii); marina, vb. (a conserva carne sau pește), din fr. marinade; submarin, s. n., după fr. sous-marin. Vezi definitia »
mărín s. n. – Balonare, meteorism la oameni și la animale, atribuit de credința populară faptului de a fi uitat de sărbătoarea de Sf. Marina (17 iulie). De la Marina. – Der. marini, vb. refl. (Bucov., a suferi de dureri de burtă). Vezi definitia »
ÁFIN1, afini, s. m. Arbust cu flori albe-verzui sau roșietice, cu fructe comestibile. (Vaccinium myrtillus). Vezi definitia »