TIRBUȘÓN, tirbușoane, s. n. Dispozitiv de metal în formă de spirală, prevăzut cu un mâner, folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticlă; rac². – Din fr. tire-bouchon. Vezi definitia »

COTILEDÓN, cotiledoane, s. n. 1. Frunză a embrionului plantelor cu semințe care servește la hrănirea plantei imediat după încolțire. 2. (Anat.) Fiecare dintre cei doi lobi ai placentei. – Din fr. cotylédone. Vezi definitia »

PITÓN s.n. Piron folosit în alpinism în ascensiunile grele, având la un capăt un inel prin care se introduce coarda. [< fr. piton]. Vezi definitia »

OSTEOFÓN, osteofoane, s. n. Dispozitiv electroacustic care transmite sunetele exterioare în urechea internă prin intermediul sistemului osos al capului. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéophone. Vezi definitia »

cațaon, cațaoni s. m. negustor. Vezi definitia »