RELEVMÉNT, relevmente, s. n. Unghi în planul orizontal format de o direcție de referință și direcția unui punct oarecare, reprezentat printr-un astru, printr-un obiect terestru sau de pe mare. ♦ Unghi format de o direcție de referință cu direcția unei raze vizuale sau cu direcția aparentă a unui emițător de unde electromagnetice. – Din fr. relèvement. Vezi definitia »

REZULTÁNT, -Ă, rezultanți, -te, adj. Care rezultă. ♦ Referitor la o rezultantă. – Din fr. résultant. Vezi definitia »

SECTÁNT, -Ă, sectanți, -te s. m. și f. Adept al unei secte religioase. ♦ (Adjectival) De sectă, propriu sectanților; fig. exclusivist, intolerant. – Din lat. sectans, -ntis. Cf. sectă. Vezi definitia »

HELIÁNT s.m. (Liv.) Floarea-soarelui. [Pron. -li-ant. / < fr. hélianthe, cf. gr. helios – soare, anthos – floare]. Vezi definitia »

SUBPĂMẤNT, subpământuri, s. n. (Înv., rar) Subsol (1). – Din sub + pământ. Vezi definitia »