PANCREATOGÉN, -Ă adj. de origine pancreatică. (< fr. pancréatogène) Vezi definitia »

ANXIOGÉN, -Ă adj., s. n. (medicament, agent) care provoacă anxietate. (< fr. anxiogène) Vezi definitia »

GÉRMEN, germeni, s. m. 1. Corpuscul sau sămânță care, puse în condiții favorabile, se dezvoltă și dau naștere unei ființe vii; oul fecundat; embrionul plantei. ◊ Loc. adj. și adv. în germen(e) = (care se află) într-un stadiu inițial, înainte de a se dezvolta. ♦ Microb. 2. Fig. Principiu, element, cauză din care se dezvoltă ceva. [Var.: gérmene s. m.] – Din lat. germen. Vezi definitia »

CECÉN, -Ă, cecéni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Cecenei (republică în SE Rusiei, pe versanții nordici ai munților Caucaz) sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Ceceniei sau cecenilor (1), privitor la Cecenia sau la ceceni, originar din Cecenia. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de ceceni (1). Vezi definitia »

TERÉN s. n. 1. întindere de pământ. ♦ a sonda (sau a tatona) ŭl = a examina cu atenție situația sau împrejurările înainte de a întreprinde ceva; a se informa; a câștiga (sau a pierde) ~ = a avansa pas cu pas (sau a da înapoi) într-o acțiune; a părăsi ŭl = a ceda, a se da bătut. ◊ sol. ◊ loc, regiune. 2. spațiu amenajat pentru sporturi și recreare. 3. totalitatea formațiilor geologice dintr-o porțiune a scoarței terestre. 4. loc unde se desfășoară o activitate, unde are loc o acțiune. 5. (fig.) domeniu de activitate, de preocupări. ♦ pe ~ = la fața locului; la locul de muncă. (< fr. terrain) Vezi definitia »