IMITATÍV, -Ă adj. Care imită. ◊ Armonie imitativă v. armonie (1) [în DN]. [Pl. -vi, -ve. / cf. fr. imitatif, it. imitativo]. Vezi definitia »

LEIT-MOTÍV s.n. v. laitmotiv. [DEX'98] Vezi definitia »

RECONSTRUCTÍV, -Ă adj. cu caracter de reconstrucție, care implică reconstrucție. (< fr. reconstructif, engl. reconstructive) Vezi definitia »

FOTOREZISTÍV, -Ă, fotorezistivi, -e, adj. Care se referă la dependența rezistenței electrice a conductoarelor sau semiconductoarelor de iluminarea suprafeței lor. – Din fr. photoresistif. Vezi definitia »

IMAGINATÍV, -Ă adj. Dotat cu imaginație fecundă, vie. ♦ De imagine. [< fr. imaginatif]. Vezi definitia »