Definita cuvantului locutor
LOCUTÓR, locutori, s. m. (Lingv.) Vorbitor. – Din fr. locuteur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu locutor
quaestor (lat.) [pron. cvéstor] (quaes-) s. m., pl. quaestori Vezi definitia »
ANIHILATÓR, -OÁRE adj. anihilant. (< fr. annihilateur) Vezi definitia »
TOXICOFÓR, -Ă adj. (Despre viețuitoare) Care conține substanțe toxice (pentru om). [< fr. toxicophore, cf. gr. toxikon – otravă, phoros – purtător]. Vezi definitia »
SFÂȘIETÓR, -OÁRE, sfâșietori, -oare, adj. Care sfâșie, care rupe în bucăți. ♦ Fig. Foarte trist; dureros, jalnic. [Pr.: -și-e-. – Var.: sfâșiitór, -oáre adj.] – Sfâșia + suf. -tor. Vezi definitia »
ASFALTÓR, asfaltori, s. m. Muncitor specializat în lucrări de asfaltare. – Din fr. asphalteur. Vezi definitia »