AMBULÁCRU, ambulacre, s. n. Organ în formă de tub subțire, terminat de obicei cu o ventuză, caracteristic echinodermelor și servind la locomoție, respirație și pipăit. – Din fr. ambulacre. Vezi definitia »

OLEOMÉTRU, oleometre, s. n. Aparat folosit pentru determinarea densității uleiurilor grase. ♦ Aparat folosit pentru dozarea uleiurilor și a grăsimilor provenite din semințe. [Pr.: -le-o-] – Din fr. oléomètre. Vezi definitia »

MUZICÁSTRU s.m. (Depr.) Muzician prost. [< fr. musicastre]. Vezi definitia »

RODODÉNDRU s. m. v. rododendron. Vezi definitia »

EX-MINÍSTRU, ex-miniștri, s. m. Fost ministru. – Ex- + ministru. Vezi definitia »