AROMEÁLĂ, aromeli, s. f. Stare de somnolență ușoară și plăcută. – Din aromi + suf. -eală. Vezi definitia »

DISONÁNȚĂ, disonanțe, s. f. (Muz.) Lipsă de consonanță, de armonie între sunete; asociere de sunete de înălțimi diferite. ♦ Asociere nearmonioasă de silabe sau de cuvinte; cacofonie. ♦ P. gener. Lipsă de armonie. – Din fr. dissonance, lat. dissonantia. Vezi definitia »

ASCÉTICĂ s.f. – V. ascetic (2) [DEX'98] Vezi definitia »

HIDRAZÍDĂ s. f. Substanță cristalină, derivat al hidrazinei, incoloră, cu caracter bazic, solubilă în apă, care se folosește în diferite sinteze organice și ca medicament. – Din fr. hydrazide. Vezi definitia »

tihoárcă, tihoárce, s.f. (reg.) cojoc din blană de oaie, lung, cu blana înafară. Vezi definitia »