BAROTRAUMATÍSM s.n. (Med.) Stare patologică provocată de o variație bruscă de presiune. [< fr. barotraumatisme]. Vezi definitia »

TAUTOCRONÍSM s.n. (Fiz.) Proprietate a unui punct material, care, pornind fără viteză inițială, descrie o curbă tautocronă. [< fr. tautochronisme]. Vezi definitia »

PIETÍSM s. n. doctrină ascetică protestantă, care promovează respectarea riguroasă a practicilor religioase, pietatea și misticismul. (< fr. piétisme) Vezi definitia »

HAPTOTROPÍSM s. n. orientare de creștere a organelor vegetale (tulpini, rădăcini) datorită excitației de contact, făcându-le să se încolăcească în jurul suporților. (< fr. haptotropisme) Vezi definitia »

BIOMAGNETÍSM s.n. Capitol al biofizicii care se ocupă cu studiul câmpurilor magnetice generate de structurile biologice, precum și cu acțiunea acestora asupra organismelor vii. [< fr. biomagnétisme]. Vezi definitia »