ATERMÁN, -Ă (Despre corpuri) Prin care nu trece căldura. [< fr. athermane]. Vezi definitia »

negrițeán, -ă, s.m. și f. (înv.) 1. om de rasă neagră; negru, arap. 2. maur. Vezi definitia »

diván (-nuri), s. n. – 1. Canapea, pat turcesc. – 2. Consiliu, sfat. Mr. divane. Tc. divan (Roesler 591; Șeineanu, II, 158; Lokotsch 526), din arab. diwān › sp. aduana (Egiulaz 61); cf. ngr. διβάνι, ντβάνι, bg., sb. divan, fr. divan, sp. diván. În Principate, la începutul sec. XIX, divanul cuprindea: a) Divanul judecătoresc, tribunal civil și contencios; b) Al doilea Departament, pentru cauze mai puțin însemnate; c) Departamentul Trebilor străine, Afacerile Externe; d) Departamentul Afacerilor criminale, tribunal criminal. Der. divăni, vb. (Trans., Banat, a vorbi, a sta la taifas; a se sfătui), din sb. divaniti; divanist, adj. (care aparține divanului); divanit, adj. (propriu tribunalului). Comp. divan-ceauș, s. m. (ștafeta divanului); divan-chiatip, s. m. (copistul divanului); divan-efendi, s. m. (secretarul divanului); divan-sarai, s. n. (palatul divanului), din tc. Vezi definitia »

AKKADIÁN, -Ă, (‹ fr. {i}), s. m. pl., adj. 1. Populație semitică din antichitate care a întemeiat, în milen. 3 î. Hr. orașul și statul Akkad. 2. Adj. Care aparține Akkadului sau a akkadienilor (1), privitor la Akkad și sau la akkadieni. ♦ Artă a. = arta care s-a dezvoltat în statul Akkad. ♦ Limbă a. = cea mai veche limbă semitică, de largă circulație; a întrebuințat scrierea cuneiformă. V. mesopotamian. Vezi definitia »

toroipan, toroipane s. n. 1. (reg.) ciomag, măciucă. 2. penis erect. Vezi definitia »