obiéct (obiécte), s. n. – Lucru. Lat. obiectum (sec. XIX). – Der. (din fr.) obiecta, vb.; obiectiv, s. n.; obiectiva, vb.; obiectivitate, s. f.; obiecți(un)e, s. f. Vezi definitia »

FRACT s.n. v. fraht. Vezi definitia »

COMPLÉCT, -Ă adj. v. complet². Vezi definitia »

AFÉCT, afecte, s. n. 1. Reacție emoțională, cu desfășurare puternică și relativ de scurtă durată. 2. (În sens larg) Denumirea generică pentru stările sau reacțiile afective. – Din germ. Affekt, lat. affectus. Vezi definitia »

PERIÁCT s.n. 1. Balistă mobilă. 2. Mașină care permitea schimbarea decorurilor în teatrul antic grec. [Pron. -ri-act. / < fr. périacte, gr. periaktos]. Vezi definitia »