ARBITRÁJ s. n. 1. soluționare a unui diferend de către o persoană sau o instituție autorizată. ♦ ~ de stat = organ de stat care rezolvă anumite litigii patrimoniale. 2. conducere a unei aplicații tactice, a unei competiții sportive de către un arbitru. ◊ hotărâre luată de un arbitru. 3. (fin.) cumpărare de valută, acțiuni, rente, argint, aur etc. pentru vânzare pe aceeași piață sau pe o alta. (< fr. arbitrage) Vezi definitia »

PLIÁJ s. n. Pliere (1). [Pr.: pli-aj] – Din fr. pliage. Vezi definitia »

POLIZÁJ s.n. Polizare. [< fr. polissage]. Vezi definitia »

EGUTÁJ s.n. Egutare. [< fr. égouttage]. Vezi definitia »

BADIJONÁJ, badijonaje, s. n. Badijonare. – Fr. badigeonnage. Vezi definitia »