Definita cuvantului complementație
COMPLEMENTÁȚIE s. f. (biol.) restabilire a fenotipului primar, consecutivă unei unități apărute într-o genă. (< fr. complémentation)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu complementație
COLETĂRÍE s.f. Expediere de mărfuri în cantități mici și sub forme ușor de mânuit; (p. ext.) mijloc (mai ales feroviar) de transport pentru aceste mărfuri. [Gen. -iei. / < colet + -ărie]. Vezi definitia »
OTOTOMÍE s.f. (Med.) Disecție a urechii. [Gen. -iei. / < fr. ototomie, cf. gr. ous – ureche, tome – tăiere]. Vezi definitia »
DEMODULÁȚIE, demodulații, s. f. Separare a oscilației de frecvență joasă de unda purtătoare de înaltă frecvență. – Din germ. Démodulation, fr. démodulation. Vezi definitia »
FITOFARMACÍE s.f. Studiul produselor antiparazitare destinate plantelor. [Gen. -iei. / < fr. phytopharmacie]. Vezi definitia »
INSTRUMENTÁȚIE s. f. 1. repartizare a sonorităților unei compoziții orchestrale pe diferite instrumente; orchestrație. 2. ramură a muzicii care studiază posibilitățile tehnice și expresive ale instrumentelor muzicale. 3. ansamblu de instrumente sau de aparate care echipează o instalație (de rafinare). (< fr. instrumentation) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z