ELECTROSCOPÍE s. f. disciplină care studiază electroscoapele și aplicațiile lor. (< fr. électroscopie) Vezi definitia »

AEROFOTOGRAMMETRÍE s. f. ramură a fotogrammetriei care studiază măsurarea suprafețelor terestre în vederea întocmirii hărților topografice prin fotograme aeriene. (< fr. aérophotogrammétrie) Vezi definitia »

OLEOBROMÍE s. f. procedeu cu care se obțin fotografii de mare valoare prin folosirea unor cerneluri grase. (< fr. oléobromie) Vezi definitia »

armoníe (-íi), s. f. – Potrivire desăvârșită a elementelor unui întreg. – Mr. armunie. Gr. ἀρμονία (sec. XVII), și modern din fr. harmonie. – Der. armonic, adj.; armonică, s. f. (acordeon; Arg., portofel), din germ. Armonika; armonios, adj.; armonist, s. m. (acordeonist); armoniza, vb.; dezarmonie, s. f. (dezacord, neînțelegere); inarmonic, adj. (nearmonios). Vezi definitia »

EXPRÉSIE s. f. 1. îmbinare de cuvinte, construcție sintactică prin care se exprimă o idee, un sentiment. ♦ grup (fix) de cuvinte care exprimă (figurat) o idee. 2. manifestare a sentimentelor, ideilor etc. prin intermediul cuvintelor, gesturilor, culorilor, liniilor, sunetelor. 3. înfățișare a feței reflectând o stare sufletească. 4. formulă care exprimă raporturi matematice. (< fr. expression, lat. expressio) Vezi definitia »