FONATÓR, fonatoare, adj.n. (Fon.; în sintagma) Organ (sau aparat) fonator = organ (sau aparat) care produce sunetele vorbirii. – Din fr. phonateur. Vezi definitia »

CLARVĂZĂTÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Persoană) care prevede cu precizie ceea ce se poate întâmpla; (spirit) pătrunzător, limpede. [După fr. clairvoyant, it. chiarveggente]. Vezi definitia »

TERMOCOMPRESÓR s. n. instalație dintr-un schimbător de căldură și un compresor pentru valorificarea căldurii prin condensarea vaporilor în procesele de distilare etc. (< fr. thermocompresseur) Vezi definitia »

ALTERNIFLÓR, -Ă adj. (despre plante) cu flori alterne. (< fr. alterniflore) Vezi definitia »

TELEIMPRIMATÓR s. n. aparat telegrafic cu care se transmit și se recepționează comunicări, texte etc. în literele alfabetului obișnuit; telescriptor, teletip (1). (după fr. téléimprimeur) Vezi definitia »