RECESÍV, -Ă, recesivi, -e, adj. (Rar) Care dă îndărăt, pe cale de a dispărea; retras. – Din fr. récessif. Vezi definitia »

DIRECTÍV, -Ă adj. 1. direcțional. ◊ (tehn.) care are direcție fixă. 2. (despre forme verbale) care poate provoca o acțiune sau o reacție auditorului, către care este orientată comunicarea. (< fr. directif) Vezi definitia »

CONFEDERATÍV, -Ă adj. Care aparține unei confederații. [< fr. confédératif]. Vezi definitia »

NORMATÍV, -Ă adj. Care are putere de normă. ♦ Care hotărăște, stabilește reguli. // s.n. Tabel care cuprinde duratele medii în care se efectuează anumite operații tehnice. [Cf. fr. normatif, rus. normativnâi]. Vezi definitia »

ENUMERATÍV, -Ă, enumerativi, -e, adj. Care conține o enumerare, privitor la o enumerare. – Din fr. énumératif. Vezi definitia »