Definita cuvantului ectrogen
ECTROGÉN, -Ă adj. (despre substanțe) care provoacă malformații; teratogen. (< fr. ectrogène)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ectrogen
ELÉN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Grecia antică (Elada). ◊ s. f.; în forma elină) limba greacă veche. (< fr. hellène) Vezi definitia »
taken6260dexonline.ro Vezi definitia »
BERLICHINGEN [berlihiŋgən], Götz von (1480-1562), cavaler german. Aventurier și brigand faimos, supranumit „Mînă de fier”, datorită mecanismului de care se servea în locul mîinii stîngi pierdute la asediul cetății Landshut (1504). Figură legendară a cavalerismului german, devenit personaj literar. Vezi definitia »
PLEISTOCÉN s.n. (Geol.) Prima epocă (serie) a cuaternarului, caracterizată din punct de vedere climatic prin alternanța intervalelor reci (glaciații) cu intervale calde (interglaciații); glaciar; diluviu. // adj. Care aparține acestei epoci; diluvian. [Pron. ple-is-. / < fr. pléistocène, cf. gr. pleistos – cel mai, kainos – nou]. Vezi definitia »
ZNÁMEN s. n. Distincție militară. (din rus. znamenĩ) Vezi definitia »