POLIBÁZIC, polibazici, adj. (Despre acizi) Care conține în moleculă mai mulți atomi de hidrogen înlocuibili cu atomi de metal. – Din fr. polybasique. Vezi definitia »

ANALÍTIC, -Ă, analitici, -ce, adj. Care se bazează pe analiză, care procedează prin analiză. ◊ Chimie analitică = ramură a chimiei care se ocupă cu cercetarea elementelor și a combinațiilor lor. Spirit analitic = capacitate mintală de a disocia părțile componente ale unui întreg; persoană care are această capacitate. Limbă analitică = limbă care exprimă raporturile gramaticale prin cuvinte izolate. ♦ (Mat., Fiz.) Care folosește calculul algebric și infinitezimal. Geometrie analitică. – Din fr. analytique, lat. analyticus. Vezi definitia »

OBLÁNIC, oblanice, s. n. (Reg.) Suport făcut dintr-o bucată de pânza încolăcită, pe care femeile îl pun pe creștet când poartă greutăți pe cap. – Din scr. oglavnik. Vezi definitia »

ALEATÓRIC, -Ă adj. (despre muzică) care are la bază metoda de compoziție proprie aleatorismului. (< fr. aléatorique) Vezi definitia »

CAPRÓIC adj. acid ~ = acid gras care se găsește în stare de glicerină în unt și în uleiul de cocos. (< fr. caproïque) Vezi definitia »