EGOFONÍE s.f. Voce asemănătoare behăitului caprei, întâlnită în isterie și în paralizia generală progresivă. [< fr. égophonie, cf. gr. aix – capră, phone – sunet]. Vezi definitia »

CARTOMETRÍE, cartometrii, s. f. (Top.) Studiu al metodelor și instrumentelor cu care se determină precizia unei hărți. – Din fr. cartométrie. Vezi definitia »

NEUROTOMÍE s.f. Secționare a unui nerv periferic. [Gen. -iei, var. nevrotomie s.f.. / cf. fr. nevrotomie < gr. neuron – nerv, tome – tăiere]. Vezi definitia »

POLÍȚIE s. f. 1. organ de stat care menține ordinea publică și reprimă infracțiunile. ◊ localul în care se află. 2. reprezentanții poliției (1). (< germ. Polizei, fr. police, rus. polițiia) Vezi definitia »

TETRAPODÍE s. f. metru ritmic în prozodia greacă constând din două dipodii de același fel. (< fr. tétrapodie, gr. tetrapodia) Vezi definitia »