ASTROLÓGIC, -Ă adj. Referitor la astrologie. ◊ Literatură astrologică = literatură cu caracter divinatoriu, întemeiată pe credința în influența aștrilor asupra destinului. [Cf. fr. astrologique, lat. astrologicus]. Vezi definitia »

ANTITÍFIC, -Ă adj., s. n. (medicament) care combate febra tifoidă. (< fr. antityphique) Vezi definitia »

EUGÉNIC, -Ă, eugenici, -ce, adj. (Livr.) Referitor la eugenie. [Pr.: e-u-] – Din engl. eugenic. Vezi definitia »

LINGVÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la lingvistică. II. s. f. știință care studiază limba și legile ei de dezvoltare. ♦ ~ generală = disciplină care studiază faptele de limbă din perspectiva trăsăturilor comune mai multor limbi; ~ comparativă = disciplină care studiază comparativ concordanțele fonetice, semantice și gramaticale din mai multe limbi; ~ matematică = disciplină care studiază fenomenele de limbă cu mijloace matematice; ~ structurală = disciplină care studiază relațiile dintre elementele limbii și caracterul sistematic al acesteia. ◊ glotologie. (< fr. linguistique) Vezi definitia »

ANÓMIC, -Ă adj. referitor la anomie¹; neorganizat, dezorganizat. (< fr. anomique) Vezi definitia »