DESCENSÍV, -Ă, descensivi,-e, adj. (Livr.) Descendent. – Din descensiune. Vezi definitia »

EXTINCTÍV, -Ă adj. (Jur.) Care duce la stingerea efectelor unui act juridic. [< fr. extinctif]. Vezi definitia »

INTROSPECTÍV, -Ă adj. Referitor la introspecție; bazat pe introspecție. [Cf. fr. introspectif]. Vezi definitia »

NATÍV, -Ă I. adj. 1. (despre elemente chimice) care se găsește (liber) în natură, necombinat cu alte substanțe; pur 2. înnăscut; natural. II. adj., s. m. (cel) născut în, originar din; indigen. (< lat. nativus, fr. natif, germ. nativ) Vezi definitia »

CORELATÍV, -Ă adj. Care arată o corelație, un raport reciproc. ◊ Noțiuni corelative = noțiuni care conțin note arătând existența unei anumite legături reciproce între două obiecte ale gândirii; conjuncții corelative (și s.f.) = conjuncții care introduc două propoziții coordonate sau o propoziție regentă și una subordonată, în raport de corelație una față de cealaltă. [< fr. corrélatif]. Vezi definitia »