DECOMPRESIÚNE, decompresiuni, s. f. 1. Decomprimare. 2. Reducere a presiunii din cilindrul unei mașini, al unui recipient etc. prin stabilirea unei comunicații cu mediul înconjurător. 3. Micșorare treptată, în timp, a presiunii exercitate asupra unui scafandrier sau asupra unui echipaj submarin scufundat, la ieșirea acestuia la suprafață, pentru a evita embolia gazoasă. – Din fr. décompression. Vezi definitia »

on-line / online (angl.) [pron. onláĭn] loc. adj., loc. adv. Vezi definitia »

năsliciúne, năsliciúni, s.f. (înv.) dorință, poftă; pornire, imbold, năslire. Vezi definitia »

COLATITÚDINE s. f. complement al latitudinii unui punct de pe sfera terestră sau cerească. (< fr. collatitude) Vezi definitia »

DESCOMPÚNE vb. I. tr. a (se) desface în elementele componente, a (se) dezmembra. II. refl. 1. (despre substanțe organice) a se strica, a se altera. ◊ (fig.) a se destrăma. 2. (fig.) a decădea moral; a-și deforma caracterul, înfățișarea; (despre față) a se crispa. (după fr. décomposer) Vezi definitia »