plénchiu, plénchii, s.m. (reg.) persoană care acționează numai după bunul său plac. Vezi definitia »

FUNDUCLÍU, funduclii, s. m. Funduc. – Cf. funduc. Vezi definitia »

PEISÁGIU s.n. v. peisaj. Vezi definitia »

VÍCIU s.n. 1. Cusur, defect; lipsă. ◊ Viciu de conformație = dispoziție anormală a unor părți sau organe ale corpului; diformitate fizică; (jur.) viciu de formă = greșeală în redactarea unui act, care face actul anulabil. 2. Deprindere de a face fapte rele; obicei urât, patimă rea. [Pron. -ciu. / < fr. vice, it. vizio, lat. vitium]. Vezi definitia »

RÁDIU s.n. Element radioactiv asemănător din punct de vedere chimic cu bariul, întrebuințat în fizică și medicină. [Pron. -diu, var. radium s.n. / < fr. radium]. Vezi definitia »