OTFÉL, otfeli, s. m. (Reg.) Flăcău care se află în fruntea alaiului pentru a conduce mireasa la biserică. – Cf. magh. vöfély. Vezi definitia »

BRILĂNȚÉL, brilănțele, s. n. Diminutiv al lui briliant. – Briliant + suf. -el. Vezi definitia »

SPRINTENÉL, -EÁ, -ÍCĂ, sprintenei, -ele, adj. Diminutiv al lui sprinten; sprinteior. – Sprinten + suf. -el. Vezi definitia »

CÂRCÉL, cârcei, s. m. 1. (Med.) Contracție bruscă și involuntară a mușchilor de la extremități, însoțită de obicei de senzații dureroase. 2. Organ vegetal care are aspectul unui fir răsucit în spirală, cu ajutorul căruia planta se agață de corpurile din jurul ei. 3. (Zool.) Căpușă. – Cf. scr. krč. Vezi definitia »

GÓSPEL s. n. muzică religioasă a negrilor înrudită cu bluesul și jazul. (< engl. gospel) Vezi definitia »